Posted in

Rosebud AI lansează program educațional în România

Rosebud AI, platforma americană de creare de jocuri 2D și 3D cu ajutorul inteligenței artificiale generative, susținută de nume cheie din industria globală de tehnologie, inclusiv cofondatorii OpenAI, Andrej Karpathy și Ilya Sutskever, anunță, miercuri, într-un comunicat transmis StartupCafe.ro, că lansează în România Rosebud Education Initiative.

Firma spune că programul său oferă profesorilor, școlilor, bibliotecilor și organizațiilor educaționale acces la resurse digitale dedicate, „care le permit copiilor să creeze jocuri folosind AI, fără a avea nevoie de cunoștințe de programare și fără echipamente costisitoare”.

Inițiativa vine într-un moment în care – consideră startup-ul american – „utilizarea tehnologiei în rândul copiilor din România este ridicată, dar orientată predominant spre consum”.

„Auzim adesea că cei mici se joacă prea mult, dar aproape niciodată că ei creează prea mult. Rosebud propune o schimbare de perspectivă: transformarea timpului petrecut în fața ecranelor într-o experiență de învățare activă și creativă, care le dezvoltă abilități esențiale precum rezolvarea de probleme și capacitatea de a transforma idei în sisteme funcționale și stimulează gândirea”, a declarat Andreea Bucescu (foto), Head of Marketing Rosebud AI.

Conform datelor Eurostat, accesul la tehnologie nu mai este principala provocare a României: în 2024, 94.57% dintre gospodării aveau conexiune la internet. În paralel, un studiu realizat de Google România arată că vârsta medie la care copiii primesc primul smartphone a scăzut la aproximativ 8 ani.

Comportamentul digital este, însă, dominat de divertisment. Datele din industrie ale Statista susțin că aproximativ 7,9 milioane de români joacă jocuri video cel puțin o dată pe lună, iar un studiu din 2025 privind adolescenții din România indică faptul că 34% dintre aceștia joacă zilnic, adesea timp de mai multe ore.

Deși elevii români folosesc frecvent tehnologia și în scop educațional, rezultatele sunt mixte. Conform OECD (PISA), 57% dintre elevii de 15 ani utilizează instrumente digitale la școală cel puțin o oră pe zi, peste media OECD. Cu toate acestea, nivelul de încredere și competențele digitale rămân inegale, ceea ce indică faptul că utilizarea nu se traduce automat în competență.

La nivel european, adopția AI este deja accelerată. Cel mai recent studiu EU Kids Online (2026), aproximativ 7 din 10 copii cu vârste între 9 și 16 ani folosesc instrumente de inteligență artificială generativă. Pentru România, însă, lipsesc încă date naționale consolidate privind integrarea acestor tehnologii în educație.

În acest context, provocarea nu mai ține doar de acces, ci de modul în care tehnologia este integrată în procesul de învățare și de competențele pe care elevii le dezvoltă prin utilizarea ei.

Rosebud spune că pune la dispoziția elevilor un motor AI care transformă ideile în jocuri funcționale, eliminând barierele tehnice tradiționale. „Fără să scrie cod și fără pregătire tehnică, copiii pot crea jocuri pornind de la simple descrieri”, susține compania.

În mod natural, procesul contribuie la dezvoltarea de competențe, „de la înțelegerea logicii și a relațiilor cauză–efect, până la capacitatea de a testa, ajusta și rafina idei”, potrivit sursei citate. În același timp, „cei mici învață să structureze și să exprime concepte complexe, transformând imaginația în mecanici de joc, personaje și scenarii”.

„Se discută frecvent despre riscurile utilizării inteligenței artificiale asupra creierului unui copil, însă impactul ei depinde de modul în care alegem să o folosim. Într-o țară cu potențial tehnic dovedit, cum este România, expunerea timpurie la instrumente potrivite poate accelera dezvoltarea unor competențe relevante pentru viitor. Noi oferim copiilor un mod concret de a trece de la utilizare la construcție”, a adăugat Andreea Bucescu.

Rosebud spune că acest Concept a fost deja testat în cadrul unor hackathoane și ateliere educaționale organizate în SUA.

„Într-un astfel de eveniment, peste 20 de familii, cu copii ale căror vârste erau cuprinse între 7 și 15 ani, au creat jocuri complete în mai puțin de două ore, pornind de la idei simple și fără experiență anterioară”, afirmă compania.

Firma mai spune că atunci copiii au construit jocuri cu personaje animate, lumi fantastice sau mecanici inspirate din propria imaginație, învățând intuitiv concepte de bază din tehnologie și design. Întregul proces a fost perceput ca joacă, nu ca învățare formală, ceea ce indică un potențial ridicat de integrare în educația timpurie.

Sursa: StartuCafe.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *