Guvernul României a luat decizia de a majora salariul minim pe economie, de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, începând cu data de 1 iulie 2026. Însă în ordonanța trenuleț s-a strecurat și o veste proastă pentru angajații care primesc cel mai mic salariu din piață – în loc de 300 de lei din salariu care sunt scutiți de orice impozit, suma o să scadă la 200 de lei.
Această măsură va afecta în mod direct angajații cu salariul minim pe economie, deoarece creșterea salariului nu va fi la fel de mare față de cea așteptată. Conform estimărilor inițiale, salariul minim net trebuia să crească cu 182 de lei de la 1 iulie 2026, însă până la urmă acesta va crește cu aproximativ 100 de lei. Rezultatul? Într-un an de austeritate, cu taxe și impozite mai mari, dar și prețuri în creștere, Guvernul Bolojan ia decizia de a mări baza de impozitare a salariului minim în loc să o scadă. În spatele acestei decizii se află negocierile politice purtate între PNL și PSD în iarnă.
„Este o mare nedreptate și o mare mizerie ce a făcut Guvernul”
„La negocieri, PSD-ul a condiționat reducerea și ulterior eliminarea IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri n.r.) de creșterea salariului minim. A fost o chestiune de negociere, eu cred că domnul Bolojan și domnul Nazare ar fi preferat să elimine IMCA și să nu crească deloc salariul minim, ceea ce ar fi fost o soluție din punct de vedere economic mai bună decât ce s-a făcut acum”, a explicat, pentru Cotidianul, expertul în fiscalitatea Gabriel Biriș.
„Explicația este una eminamente politică, având în vedere că de salariul minim sunt strâns legate și alte prestații sociale, precum pensia minimă, alocațiile de copii, amenzile și multe altele. Este o mare nedreptate și o mare mizerie ce a făcut Guvernul, prin nemajorarea salariului minim brut la început de an, afectând circa 870.000 de lucrători care sunt plătiți la nivelul salariului minim și pe orizontală, dacă este să ne uităm, aproape 2 milioane de lucrători care dacă s-ar fi majorat salariul la 4.325 lei, ar fi ajuns în plaja lucrătorilor din această zonă a salariului minim”, a declarat, pentru Cotidianul, Horațiu Raicu, secretarul general al Blocului Național Sindical.
Salariul minim în prezent: 2.574 lei în mână
Salariul minim este 4.050 lei brut. Din această sumă, 300 de lei sunt neimpozabili, fiind singura facilitate fiscală pentru angajații răsplătiți cu cel mai mic salariu din economie. Asta înseamnă că baza de impozitare se aplică pe 3.750 lei.
Contribuția la asigurările sociale (CAS), adică pensie, este de 25% din salariu, deci 938 lei. Cea la asigurările sociale de sănătate (CASS) este de 10%, adică 375 lei. Ultimul impozit este cel pe venit, de 10%, care după deducerea personală ajunge la 163 lei.
După ce scădem toate impozitele și contribuțiile, un angajat cu salariul minim brut de 4.050 lei rămâne în mână cu 2.574 lei, iar la stat ajung 1.476 lei. Însă de la 1 iulie 2026 situația se va schimba, în sensul în care bugetul de stat va câștiga mai mult decât angajații în urma majorării. Asta pentru că suma neimpozitată, facilitatea fiscală pentru salariul minim, o să scadă de la 300 lei la 200 lei, iar salariul minim va crește de la 4.050 lei la 4.325 lei.
Statul devine marele câștigător al majorării salariului minim
Să luăm, ca exemplu, salariul minim de 4.325 lei, cât o să fie de la 1 iulie 2026. Din el scădem cei 200 de lei neimpozabili și rămânem cu 4.125 lei, baza de impozitare. 25% contribuția la CAS este de 1.031 lei, iar cea la CASS este de 412 lei. După aplicarea deducerii personale, impozitul pe venit de 10% este de aproximativ 200 lei.
Deci dintr-un salariu brut de 4.325 de lei, după ce scădem toate impozitele și contribuțiile, angajatul va rămâne cu 2.682 lei în mână, iar statului îi ajung 1.643 lei.
Conform calculelor estimative, de la 1 iulie 2026 angajatul cu salariul minim va primi în plus 100 de lei, iar statul va colecta cu 160 de lei în plus de la angajator.
Guvernul Bolojan crește impozitarea salariului minim
Ca procent, statul reține 37% din salariul minim pe economie sub forma de contribuții și impozite, iar după majorare, va reține în jur de 39%. „Este efectul coroborat al creșterii salariului minim cu reducerea sumei neimpozitate, nesupusă impozitului”, explică Gabriel Biriș. Asta în condițiile în care conform statisticilor europene România este țara din Uniunea Europeană care impozitează cel mai mult salariul minim pe economie.
În anul austerității, în care angajații cu cele mai mici venituri sunt cei mai afectați de creșterea impozitelor și a taxelor, de inflația ridicată, statul mărește baza de impozitare a lucrătorilor care primesc minimul pe economie, în loc să o scadă.
„Noi am solicitat să se reducă fiscalitatea muncii. Colegii mei au avansat chiar (propunerea ca n.r.) 5% din salariu să fie plătit de angajator. Vom fi foarte atenți în ceea ce privește fiscalitatea pe muncă, coroborat și cu inflația, care conform datelor statistice este de aproape două cifre”, a declarat Horațiu Raicu, secretar general BNS.
Deciziilor populiste luate de guvernele PSD-PNL din trecut
Prima dată Guvernul Ciucă a introdus facilitatea celor 200 de lei neimpozabili, iar Marcel Ciolacu a crescut suma la 300 de lei în anul electoral 2024. Chiar dacă intenția a fost una bună, în realitate a provocat anomalii grave pe piața muncii.
Spre exemplu, un angajat care câștigă 4.050 lei brut primește, datorită acestei facilități, 2.574 de lei în mână. Un angajat care are un salariu brut mai mare, de 4.150 de lei, primește în mână 2.504 lei. Datele de la Inspecția Muncii solicitate de Cotidianul.ro arată că sunt peste 1,8 milioane de români care câștigă un salariu de până la 4.350 lei brut în România.
„Măsura asta, a neimpozitării unei sume ce depășește salariul minim, nu trebuia să existe niciodată, pentru că complică lucrurile, creează niște inechități în special la prag. La un venit comparabil, cel cu venitul un pic mai mic ajunge să câștige mai mult net decât acela cu venitul mai mare. Așa s-a întâmplat…”, explică expertul în fiscalitate Gabriel Biriș.
De ce nu a majorat Bolojan salariul minim de la 1 ianuarie?
Rămâne în tot acest context întrebarea – „De ce nu a majorat premierul Bolojan salariul minim de la 1 ianuarie 2026?”, în condițiile în care este clar că sumele reținute de stat o să crească, iar în cele șase luni în care salariul minim rămâne înghețat se pierd bani care puteau să vină în plus la buget, pentru a reduce deficitul.
„Eu cred că domnul Bolojan înțelege că companiile au o limită cu creșterea salariului minim. Beneficiul încasării unor sume suplimentare din creșterea salariului minim poate fi ușor șters cu buretele de reducerea numărului de locuri de muncă. Cred că acesta a fost principalul argument”, spune Gabriel Biriș.
Acesta este și principalul motiv invocat după negocierile dintre patronate, sindicate și politicieni. Pentru Ilie Bolojan a contat mai mult semnalul mediului de afaceri, al companiilor, că firmele mici din industrii cu marje de profit reduse riscă să intre în faliment dacă salariul minim crește.
„Nu cred în lobby-ul patronatelor care spun că există un impact pe bugetele acestora”
Sindicaliștii nu sunt însă de acord cu această decizie deoarece Guvernul a adoptat anul trecut legea salariului minim european care precizează clar că veniturile angajaților care primesc minimul pe economie trebuie să crească anual, iar companiile ar fi trebuit să-și facă bugetele de cheltuieli pentru 2026 în baza acestei legi.
„Nu cred în lobby-ul patronatelor care spun că există un impact pe bugetele acestora, având în vedere că formula de calcul, hotărâtă de Guvern, modalitatea de stabilire și de calcul a salariului minim, s-a cunoscut pe tot parcursul anului, nu este o negociere eminamente politică. Salariul minim brut pe țară urma să crească la 47-52% din salariul mediu brut (datorită legii salariului minim european n.r.). Guvernul a lăsat un procent de 5% de negociere politică. Ministerul Muncii a avansat cifra de 4.325 de lei, care reprezintă undeva la 47% din salariul mediu brut”, a explicat Horațiu Raicu, secretar general BNS.
Sursa: Cotidianul.ro
